Booking.com
Catavencii

Curtea reglării de conturi a României

curtea-reglarii-de-conturi-a-romaniei

La fix șapte ani de la înscăunarea sa în jilțul de președinte al Curții de Conturi a României, omul de încredere al lui Liviu Dragnea este în grafic. Misiunea primită de Mihai Busuioc la pachet cu sinecura – castrarea instituției înființate acum 160 de ani de Alexandru Ioan Cuza – merge ca pe roate, iar decorarea sa recentă de către Klaus Iohannis certifică acest lucru.

Ignorând semnalele de alarmă trase de o bună bucată de vreme de către angajații Curții de Conturi, sub forma unor postări cu subiect și predicat publicate pe site-ul Sindicatului Național al Auditorilor Publici Externi din România (www.snaper.ro), președintele țării i-a conferit lui Busuioc Ordinul Național „Steaua României“ în grad de Ofițer pentru „promovarea integrității, independenței, obiectivității, profesionalismului și transparenței drept valori de bază în exercitarea actului de control, atât între instituțiile de stat, cât și între acestea și cetățean“.

 

Evident, lucrurile stau fix

pe dos, Mihai Busuioc fiind acuzat de propriii angajați că amputează activitatea Curții de Conturi a României, prin scăderea numărului misiunilor de control, prin reducerea constatărilor cu implicații penale și prin modificarea regulamentului instituției, astfel încât acesta vine cu adăugări la lege. Totul cu un singur scop: concentrarea puterii în mâinile președintelui CCR și a Plenului, concomitent cu îngrădirea independenței auditorilor, încălcându-se astfel inclusiv principiile de audit prevăzute în Declarația de la Lima – considerată o Magna Carta a auditului finanţelor publice – și în standardele internaționale de audit.

Cum promovează președintele Curții de Conturi a României independența auditorilor reiese fidel din situația înregistrată, în cursul anului trecut, la Camera de Conturi Timiș, acolo unde nu mai puțin de cinci angajați ai acesteia – director, director adjunct, șef serviciu și doi auditori – s-au trezit sancționați de conducerea de la București pentru că au încercat să facă un control pe bune, nu unul formal.

Aflați, pe 21 martie 2023, în misiune de audit financiar la Primăria Comunei Bethausen (circa 70 de kilometri distanță de Timișoara), auditorii publici externi Teodora Alic și Adrian Matei aveau sarcina de a verifica la fața locului aspectele reclamate de un localnic într-o petiție adresată Camerei de Conturi Timiș. Printre acestea, o exploatare ilegală de nisip și pietriș din albia râului Bega, pe raza satului aparținător Leucușești – petiționarul îi indica drept autori pe primarul comunei, Ioan Lihoni, și pe frații și nepoții acestuia –, respectiv edificarea în același sat, fără autorizații de construire, a mai multor vile de către aceleași rude ale primarului.

În paranteză fie spus, reales, în iunie, primar pentru a cincea oară consecutiv, Ioan Lihoni are o declarație de avere imaculată după 16 ani în fruntea comunei: nici un teren, nici o casă, nici o mașină, nici un depozit bancar.

 

Închidem paranteza și

ne întoarcem la ziua de 21 martie a anului trecut: cei doi auditori ai Camerei de Conturi Timiș aflați pe teren s-au văzut obligați să-și întrerupă misiunea din cauza hăituirii la care au fost supuși de rudele primarului Ioan Lihoni. Blocați în mașină, înjurați, amenințați cu incendierea locuințelor, ambii auditori au înaintat imediat parchetului local câte o plângere penală având ca obiect săvârșirea infracțiunii de ultraj.

Ulterior, pe sistemul „Hoțul strigă «Hoțul!»“, primarul comunei Bethausen s-a plâns conducerii de la București că cei doi auditori „au afectat prestigiul Curții de Conturi și nu și-au îndeplinit obligația de a respecta viața privată a persoanelor cu care intră în relații profesionale“ (?!). Aberațiile lui Ioan Lihoni i-au venit mănușă lui Mihai Busuioc, căruia echipa de conducere de la Timiș îi stătea de mult în gât, în condițiile în care directorul Camerei de Conturi locale, Florin Cornel Popovici, este și vicepreședinte al sindicatului (SNAPER), calitate din care a formulat și semnat două plângeri penale împotriva președintelui Curții de Conturi a României, la DNA și la Parchetul European (EPPO).

Ce a urmat: echipa de audit recuzată de primarul Ioan Lihoni a fost înlocuită cu auditori ai Camerei de Conturi Arad, iar toți cei cinci angajați ai Camerei de Conturi Timiș implicați în pregătirea și derularea misiunii de control de la Bethausen – directorul Florin Cornel Popovici, directorul adjunct Florin Popovici (nici o relație de rudenie cu primul, simplă coincidență de nume), șeful de serviciu Cristian Brehui, auditorii Teodora Alic și Adrian Matei – au fost sancționați cu „avertisment scris“. Principalul cap de acuzare menționat în ordinul de sancționare semnat de Busuioc – și atacat deja în Justiție de către cei vizați – a fost acela că șefii Camerei de Conturi Timiș au decis „verificarea unor aspecte semnalate prin petiție în cadrul misiunii de audit financiar de la UATC Bethausen, în condițiile în care acestea nu se încadrau în sfera atribuțiilor și competențelor Curții de Conturi a României“.

 

Cu alte cuvinte, nu era treaba

auditorilor Camerei de Conturi Timiș să verifice dacă patrimoniul comunei Bethausen este fraudat sau nu prin exploatarea ilegală de nisip și pietriș sau să verifice dacă ridicarea unor vile fără autorizație de construire de către rudele primarului și, ulterior, eliberarea unor adeverințe pentru intrarea în legalitate a construcțiilor, conținând date false și semnate de către ordonatorul de credite (primarul) în beneficiul rudelor sale, încalcă sau nu standardele de control intern din UATC Bethausen?! Asta în condițiile în care în Primăria respectivă nu exista nici o persoană care să aplice prevederile legale în ceea ce privește activitatea de urbanism!

Conștient că șeful Curții de Conturi a României nu se va lăsa până nu îl va destitui din funcție – lucru care s-a și întâmplat la începutul lunii iulie a.c. (decizia de concediere a fost, și ea, atacată în instanță) –, Florin Cornel Popovici a întocmit și a semnat o notă „privind exploatarea ilegală de agregate minerale din albia râului Bega, de pe raza comunei Bethausen, județul Timiș“, pe care a expediat-o către conducerea de la București, mai precis consilierului de conturi Sorin Lazăr, șeful Departamentului VI, care gestionează bugetele locale și coordonează activitatea camerelor de conturi. Om de încredere al lui Busuioc, șeful Departamentului VI n-a schițat, evident, nici un gest…

 

Conform documentului respectiv,

auditorii Camerei de Conturi Timiș au reușit, până la urmă, să verifice la fața locului aspectele privind exploatarea ilegală din albia Begăi, cu ocazia misiunii de audit financiar derulate după câteva luni de la evenimentele de la Bethausen, în octombrie 2023, la Administrația Bazinală de Apă Banat.

În urma măsurătorilor efectuate în teren, a reieșit că de pe cele două maluri ale râului Bega din dreptul comunei Bethausen au fost extrase ilegal, adică fără să fie eliberat vreun act de reglementare în domeniul gospodăririi apelor, nu mai puțin de 10.600 de metri cubi de agregate minerale (nisip, pietriș). Tradus în tone (un metru cub este egal, în acest caz, cu 1,7 tone), vorbim despre 18.020 de tone, adică despre circa 820 de camioane umplute până la refuz.

Paguba adusă bugetelor entităților implicate – statul român, ABA Banat, Consiliul Județean Timiș și, nu în ultimul rând, ba chiar dimpotrivă, comuna Bethausen – este una semnificativă. Este vorba despre 1.468.665 de lei, sumă calculată prin adunarea tuturor taxelor eludate (avize și autorizații de gospodărire a apelor, taxă de exploatare, redevențe, TVA, impozit pe profit) și a venitului care n-a mai fost realizat de către comuna Bethausen, raportat la prețul de achiziție utilizat de către Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timiș pentru anul 2023.

 

Dar asta nu este totul

În conformitate cu prevederile legale, cantitatea exploatată fără abonament, adică ilegal, se multiplică cu 10 și, în mod corespunzător, și prejudiciul rezultat, astfel încât valoarea totală a prejudiciului a ajuns la 14.686.650 de lei!

Ca atare, conducerea Administrației Bazinale de Apă Banat a formulat un denunț penal către parchetul local (PJ Făget), prin care se solicită procurorilor identificarea persoanelor necunoscute care au produs respectivul prejudiciu. Bine, la Bethausen, identitatea „persoanelor necunoscute“ pare să reprezinte un fel de secret al lui Polichinelle, tot ceea ce ar avea de făcut procurorii fiind să arunce un ochi peste probele puse la dispoziție de localnici.

Auditorii Camerei de Conturi Arad, care i-au înlocuit, la ordinul șefilor de la București, pe cei de la Timiș, au găsit doar mici nereguli în Primăria luată pe persoană fizică de Ioan Lihoni, nereguli pentru care au acordat amenzi direct proporționale, 5.000 de lei Primăriei și 1.000 de lei primarului.

Cam ăsta este viitorul la Curtea de Conturi a României: ne facem că nu vedem prejudicii de milioane de euro și ne lăudăm cu amenzi de sute de euro…

Cristian Dinescu

Articolul Curtea reglării de conturi a României apare prima dată în Caţavencii.

SUS