Booking.com
Catavencii

Restaurante africane: Rossini, Cairo

restaurante-africane:-rossini,-cairo

Cairo, ziua conferinței de presă a șefului turismului egiptean și a vizitării Piramidelor de la Giza. După vreo șapte ore solicitante pînă la sufocare (pe platoul de la Giza, chiar și în aprilie, sînt 35° C la umbra piramidei), împreună cu grupul celor 15 jurnaliști români plecați de la hotelul din Hurghada spre aeroport cu noaptea-n cap, ca să fim la 10 la minister și la 2 la Sfinx, intram, pe la 5 după-amiază, pentru un prînz întîrziat spre cină, în Rossini. Unul dintre restaurantele de fițe grele ale capitalei egiptene, cu specific exclusiv mediteranean. Adică, spre deosebire de unde i-am duce noi pe ziariștii străini, ca să ne lăudăm cu micii și sarmalele noastre, egiptenii nu ne-au invitat la vreun Caru cu bere local. Asta nu înseamnă că Rossini e un loc mai puțin istoric: de la inaugurarea din 1993, a servit masa pentru 12 președinți de state, ne-a declarat mîndru chiar patronul, proprietarul holding-ului de turism care prestează servicii complete, restaurantul ăsta fiind cireașa de pe tortul care are în blat și transport (flotă de 150 de autocare și două vase de croazieră pe Nil), și hoteluri, și agenție de turism – exact cea care ne organizase excursia de o zi la Cairo și întregul infotrip de Hurghada.

După interviurile cu omul numărul 1 al companiei, care ne-a răspuns la întrebări lîngă barul împachetat complet în marmură, ne-am așezat cu toții la masă. Nu înainte însă de a ne spăla pe mîini, ocazie cu care, pe drumul pînă la toaletă și retur, am remarcat și detaliile de design nesesizate la intrarea cu grupul, cînd povestisem ceva unui coleg, complet absorbit: din holul stil recepție de cabinet stomatologic se face brusc trecerea în sala cu relativ puține mese și perete din rafturi-vitrină în care se odihnesc pe burtă sute de sticle cu vin; decor elegant și mobilier premium, în nuanțe de albastru, gri și cupru; lumină difuză, ambianță selectă. Cadru, într-adevăr, foarte potrivit pentru întîlniri de business și de masticat delicatese la nivel înalt.

Apropo de delicatese, meniul pregătit de chef special pentru noi a sunat cam așa (urmează numele originale, obținute prin amabilitatea ospătarului care a livrat farfuriile): la starter, Caesar salad, quinoa salad, gambalitti salad; la aperitiv, fried calamari, gambari alla olio, crab, scallops; la middle dish, risotto porcini; la fel principal, seabass under salt sau, pentru cei netentați de pește sau fructe de mare, filletto de manzo – beef filet; la desert, lemon sorbet. Toate deliciile astea, sosite în porții un pic mai mari decît cele gourmet, s-au întîlnit pe papile cu un vin autohton, un alb de Beusoleil deosebit, dovadă că și egiptenii au vinuri bune (pînă la Rossini, degustasem doar ce aveau prin meniu chelnerii hotelurilor cu all-inclusive din Hurghada, care, la prînzul și cina servite în stil bufet, îți turnau în pahar doar vinuri locale de masă absolut ordinare). Servirea felului principal a fost un adevărat show, vedeta, bibanul în pat de sare adus pe măsuțe cu rotile pînă lîngă noi, fiind decupată și filetată sub privirile pofticioase ale clienților.

La capătul de masă unde m-am nimerit vecin cu prietenul și colegul Adi, cu soția sa Lili și cu Adel, simpaticul reprezentant al gazdelor (ceva director de marketing al firmei), s-a încins destul de rapid o discuție pe diferite subiecte turistice, în special, despre activitatea firmei și specificitățile pieței egiptene de turism. Spre surpriza lui Adel, deși venise doar să ne salute și să răspundă la cîteva întrebări, patronul s-a așezat după interviuri în capul mesei și a rămas pînă la sfîrșit. Inutil să mai precizez că tot personalul mergea pe sîrmă, intimidat de prezența șefului cel mare – chiar și oamenii din top management care ni se alăturaseră la cină nu păreau să se simtă prea confortabil, înghițind cu noduri și cu reticență din pahar. Oricum, spre regretul nostru, n-am mai stat foarte mult după ce-am primit desertul. Digerarea tuturor bunătăților ingurgitate s-a produs în autocarul care ne-a dus direct la aeroport și în avionul înapoi spre Hurghada.

Articolul Restaurante africane: Rossini, Cairo apare prima dată în Caţavencii.

SUS