Titlul acestei analize poate părea el insuși o nebunie firească intr-o țară ce se dovedește, pe zi ce trece, condusă haotic, conform haosului indus de piața liberă, atît cît ințelegem noi din această noțiune .
Această impresie de nebunie mi-a fost indusă de participarea la un proiect extrem de promițător și potențial util economiei românesti: indigenizarea unor hibrizi de soiuri de Sorg zaharat, deși, sunt aproape sigur că cititorii vor găsi acest subiect drept unul prozaic, nesemnifictiv, fără nici o legătură cu Energia cea Mare si PV (sau chiar Eoliene) , despre care nu trece 1 zi să nu auzim cit de importante sunt pentru Strategia Energetică cea Mare a României și cum ne decarbonizează și ne asigură securitatea energetică ?!
De mai mult de 3 ani de zile, un grup de firme, specialiști entuziaști in agricultură (incă mai avem așa ceva ! deși unii sunt considerați ”frustrați”), două Institute de cercetari agricole și cițiva fermieri, au adus în țară, mai mulți hibrizi de Sorg zaharat, plantat, crescut si recoltat, din loturi reprezentative, din toate zonele agricole reprezentative din România (Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Transilvania). Rezultatele testelor au fost de-a dreptul specaculoase, confirmîndu-se ceea ce se știa: România are terenuri agricole de calitate (soluri bazice), care au permis recolte test deosebite.
Cititorul se poate intreba legitim: da , și ce-i cu asta ?.
SA MERGEM MAI DEPARTE
Este indeobște cunoscut că România (ca și marea majoritate a industriilor) a inchis aproape toate fabricile de zahăr din țară, din diverse motive, pe care nu mai stăm acum sa analizăm (lipsa materii prime, ”mormane de fiare vechi”- diagnosticul unui celebru macroeconomist, necompetitivitate in piața liberă, etc.)
CONSECINȚA ? In prezent, România importă anual cca. 500,000 t zahăr (produs in principal din trestie de zahăr, procesat in fabrici din Franța și UK, cu materie primă adusă din fostele dominioane), si care, calculat la prețul de retail din România (min. 6 lei/Kg zahăr alb local sau min. 10 Lei/ Kg zahăr brun) duc la o valoare de minim 1 miliard EUR/an, import, care contribuie binișor la deficitul IMENS balanței comerciale la produse alimentare, iarăși, un fapt cunoscut și cu care ne-am cam obișnuit – România importator net de mincare în piața liberă !?
În acest context, să ne uităm puțin pe cîteva din rezultatele testelor de culturi recoltate de sorg zaharat, subliniind că această cultură este vast răspîndită in lume dar și în UE….numai in România nu !
- Producția/ ha: 60 – 120 t/ha (este foarte pretabilă la soluri nisipoase, aride și cu deficit de apă, adică exact ceea ce se intimpla in prezent in România si oricum se va accentua in viitor !…vedem cu totii, cîmpuri intregi cu culturi de porumb uscat, din lipsa de precipitatii sau irigatii)
- Plantația de Sorg – are un factor de absorbție de cca 50 tCO2/ha, mai mare de cca 4 ori decit orice pădure sau cultură agricolă !, și eliberează in atmosferă O2 aproximativ aceeași cantitate !
- Din punct de vedere alimentar:
- Din 1 Ha plantație Sorg Zaharat, se obtine prin presare cca 40 t Suc cu BRIX-20% (soluție-concentrație zahăr in apă), apoi 8 t Sirop Natural BRIX-80% și în final 7 t echivalent zahăr (sănătos !)
- Siropul de Sorg zaharat are proprietăți similare cu mierea de albine si, foarte important, nu prezintă risc de diabet zaharat, spre deosebire de zahărul chimizat.
- Faina de Sorg nu contine gluten, este bogată în fibre, antioxidanți si fenoli, fiind ideală pentru producția de pîine, prajituri, patiserie si paste
- ANAMOB- Asociatia Națională a Industriilor de Morărit și Panificație din România, pe baza analizei și certificărilor prezentate, a emis o declarație oficială de a utiliza orice cantitate disponibilă de produse din Sorg, citez: ”…pentru a asigura populației României hrană sănătoasă si ieftină. Calitatea hranei populației considerăm că este un element al securității și siguranței alimentare a României”
- Nu mai menționăm aici o mulțime de alte beneficii pe care le aduce această cultură, subiect ce poate fi tratat extensiv separat
În final, am estimat necesarul de suprafață agricolă necesară a fi cultivată cu Sorg zaharat (numai pentru evitarea importului de zahăr chimizat !), rezultînd o suprafață de cca. 71,400 ha (neglijabil, comparativ cu 8,2 mill.ha cultivate deja dintr-un potențial agricol de 14 mill. ha al României)
DE AICI ÎNCEP ”PROBLEMELE” AGRICULTURII:
- din cele numai 71,400 ha potențial cultivabile cu Sorg zaharat, ar rezulta o medie de recoltă de materie primă de cca. 5,7 mill. t, iar după procesare (pentru zahăr), și după producția celor 500,000 t zahăr care vor elimina importurile, vor rămine cca. 2, 88 mill.tone/an deșeuri denumite bagasă (in fapt biomasă), de care industria ”trebuie să scape” !.
- testele de combustie, relevă că bagasa are o putere calorică în jur de 5 MWh/t, net superioară biomasei silvice !, iar aceasta inseamna o energie primară totală (curată !) de cca. 14,4 mill. MWh/an !
CUM PUTEM AJUTA SECTORUL AGRICOL ”SĂ SCAPE” DE DEȘEURILE CREATE, IN CANTITĂȚI MARI ?
- aruncînd o simplă privire asupra unui raport ANRE referitor la energia termică consumată de sistemele SACET din România, pe zone geografice, rezultă că, in 2021, s-au consumat puțin peste 7 mill/ MWh/year
- CARE AR FI SOLUȚIA FOARTE SIMPLĂ ?
In zonele agricole de pe lingă marile orașe care au SACET-uri, se aplica LULUCF cf. Dir.UE (cititorul se poate documenta pe net ce inseamnă asta), in concept ”economie circulară” și se cultivă Sorgul zaharat (se schimbă culturile) pe suprafețe determinate. Recoltele se transportă economic (distanțe mici), pînă în interiorul marilor CET-uri (toate dispun de vaste spatii de depozitare carbuni, sau cenușa, sau, pur si simplu au spații excedentare), unde se vor construi viitoarele fabrici de zahăr. Și, dacă tot e construită fabrica de zahăr/făina/sucuri, etc., tot acolo se construiește si o centrală de cogenerare pe bagasă (biomasă) dimensionată corespunzător, inlocuind vechile instalații pe gaz/carbune.
Mai jos, se poate observa conceptul la nivel de SEN:
CE SE REALIZEAZĂ ? (în afară de eliminarea unui import de zahăr nesănătos și inlocuirea cu altul sanatos)
- Simpla cultivare cu Sorg zaharat a 71,400 Ha/an duce la absorbtia din atmosferă a cca 3,6 mill t CO2/an si eliberarea unei cantități de Oxigen similare, ceea ce e foarte benefic pe lîngă marile orașe
- Producția, prin cogenerare a cca. 900-1000 MWe energie electrică verde (total controlabilă !) si decarbonarea totală a celor 7 mill. MWht din SACET-uri, care, altminteri, ar fi foarte greu de realizat. Nu intrăm în detalii dar producția de energie electrică si termică verde, ar elimina incă cca. 5-6 mill.tCO2/an
- Numai din emisiile reduse, la prețul de azi de 85 EUR/tCO2, se realizeaza economii de cca 700 mill EUR/an
După toate acestea,
SĂ ÎNȚELEGEM NEBUNIA DE NEÎNȚELES A VALURILOR HAOTICE DE REGENERABILE DIN PV ÎN ROMÂNIA
Cred că nu este zi in care ziarele, televiziunea, publicații, guvernul, ministere, Comisia Europeană, asociații pe profil de energii regenerabile, toți, la unison ne arată cit de mult trebuie să facem din acestea pînă in 2030 si cit de și mai mult trebuie să facem ca să ajungem la zero emisii CO2 pînă in 2050.
Această nebunie a PV, generată de definiția ”prosumatorilor” din Directivele UE, de dorința legitimă a unora să mai scadă din cheltuielile cu energia dar și de obiectivele capitalismului – profitul propriu– nu-i asa (!?), a atras, de-a valma, politicieni, artisti, scriitori, oameni de tot felul, care n-au nici o legatură sau ințelegere a energiei sau economiei, s-au aruncat si ei în această viltoare, ca tot e libertate si ”free market” si, mai ales, că totul e vraiște – deci permis – in energia noastră cea de toate zilele.
Spre amuzament, sau umor amar, justificînd cele de mai sus, citim:
sau, o problema mult mai serioasă și o consider destul de gravă pe care o ridic este cea de mai jos:
https://energy-center.ro/piata-energiei-din-romania/econergy-renewable-energy-si-nofar-energy-au-dat-startul-marilor-investitii-in-solar-cel-mai-mare-parc-fotovoltaic-din-romania-si-europa-de-sud-est-a-fost-inaugurat-in-arges/, din care citez caracteristici tehnice principale:
”…Capacitate totală instalată de 155 MW, 170 de hectare teren intravilan, peste 100 de milioane de euro investiți și o producție anuală de circa 220 GWh, sunt principalele caracteristici ale parcului fotovoltaic inaugurat ieri la Rătești, în județul Argeș.
Acest parc fotovoltaic poate alimenta peste 100.000 de gospodării cu energie curată, ceea ce înseamnă eliminarea a 168.000 de tone de CO2, contribuind astfel la obiectivul României de decarbonizare, de a asigura peste 30% din necesarul de energie din surse regenerabile până în 2030….”
Din acest anunț triumfalist prin presă, care este premeditat exagerat înșelător, se ridică întrebări:
- Cum poate parcul să alimenteze peste 100.000 gospodarii ? Dupa cum spun unii care se mai pricep la energie, la 155 MW capacitate instalată, parcul ar fi conectat la SEN mai întîi și apoi alimentează casele din Rătești, iar dacă ”intră” in SEN, acolo ”se amestecă” cu nucleare, hidro, alte PV-uri si solare, care toate astea, conduc la un factor de emisie total ponderat pe la 0,3 tCO2/MWh
- Cei 220 GWh/an nu pot elimina 168.000 tCO2 din casele din Rătești, ci din SEN, nu-i așa ? iar dacă este așa, ar rezulta ca Factorul de emisie al electricității produse in Rătești (după cum spun alții pricepuți în energie) este de 168.000 tCO2/220.000 MWh = 0,763 tCO2/MWh. Această cifră este cam factorul de emisie al centralelor pe lignit (adică ”baieții investitori” de la Nofar si ceilalți , ”aburesc” lumea că dau ei energie curată la populație, eliminind direct lignitul, ceea ce e posibil dacă considerăm productia / emisia marginală din SEN, dar, nu asta e scris prin Ghidurile de finanțare a regenerabilelor emise de Ministerul Energiei)
Sa trecem peste aceste manipulări evidente și să ne uităm la niște cifre concrete, cu mentiunea că in cazul sorgului zaharat, cantitațile de energie pot fi multiplicate, dar costul specific ramine la fel, dacă nu mai mic.
Deci, vorbim de costul decarbonarii care este adus in discutie in mod triumfalist
Uitindu-mă la aceste cifre, revin la titlul și preambulul articolului – suntem oare nebuni ? Folosesc teren agricol (sau potential cultivabil) ca să pun niste regenerabile pe el care nu produc mai nimic cu costuri mari si decarbonare marginala ?! PV-urile merg bine pe acoperișuri, pe terenuri aride, coaste deluroase necultivabile, in deserturi africane sau americane, etc. dar nu pe terenuri din România, orice am zice.
Iar mai jos, este o sinteză a ceea ce constituie valoarea (alimentară, energetică si de emisii) a 1 Ha pentru 1 casă (fie ea din Rătești), care are in proprietate acel teren de 1 Ha cultuvat cu Sorg zaharat
A se remarca în încheiere că potențialul de energia termica și electrică a 1 ha, corespunde cu necesarul unei case sau apartment mare dintr-un oras (chiar mai mult !)
